Sumarul Congresului INSOL Europe, Varşovia, 5 8 octombrie 2017
Congresul Anual INSOL Europe 2017, ce a avut loc în Varşovia, în perioada 5‑8 octombrie anul curent, şi‑a propus să aducă în atenţia practicienilor în insolvenţă prezenţi la eveniment procedurile de prevenţie a insolvenţei, în contextul Directivei propuse de către Comisia Europeană, în noiembrie 2016, privind procedurile de prevenţie, a doua şansă şi măsurile de creştere a eficienţei procesului de reorganizare/insolvenţă.
Laitmotivul Congresului a fost întrebarea retorică: „Restructurarea preventivă: apusul insolvenţei?” – punct de la care s‑a plecat în dezbaterile care au avut loc pe parcursul a două zile pline, în multiplele sesiuni de lucru.
Au fost analizate, din această perspectivă, legislaţiile mai multor state europene, pentru a identifica dacă acestea cuprind proceduri eficiente de prevenţie a insolvenţei, dar şi dacă, în cazul în care negocierile în afara curţii eşuează, există mecanisme eficiente de finanţare a debitorului ajuns în insolvenţă care să asigure un echilibru între nevoia debitorului de a accesa o finanţare şi interesul creditorilor de a limita aceste finanţări la un nivel care să nu afecteze, într‑o măsură prea mare, drepturile creditorilor preexistenţi.
În acest context, Directiva propusă de către Comisia Europeană este orientată, în mod deosebit, spre crearea unui cadru comun, la nivel european, capabil să asigure proceduri de restructurare eficiente, atât la nivel naţional, cât şi în plan transfrontalier. De esenţa directivei propuse este ca debitorii, persoane fizice sau juridice, aflaţi în dificultate, să aibă acces la proceduri care să asigure negocierea timpurie a unor planuri de redresare, care să fie acceptate de către creditori şi confirmate de către o autoritate judiciară sau administrativă, în scopul de a reduce numărul cazurilor de insolvenţă în Uniunea Europeană şi, implicit, de a maximiza valoarea profitului în favoarea tuturor părţilor interesate. Pentru a putea fi implementată ca atare, directiva propusă va trebui să fie aprobată de Consiliul European, după audieri ce vor avea loc în cadrul acestuia şi, respectiv, în cadrul Parlamentului European.
Consiliul INSOL Europe, din care fac parte doi români.
Astfel, s‑a discutat şi cu această ocazie despre faptul că, deşi noul Regulament European de Insolvenţă (EIR Recast), aprobat de către Parlamentul European în data de 20 mai 2015 şi intrat în vigoare în data de 26 iunie 2015, aplicabil procedurilor de insolvenţă deschise după data de 26 iunie 2017, a extins aria de acoperire asupra procedurilor de prevenţie a insolvenţei, ce au în vedere salvgardarea debitorului viabil din punct de vedere economic şi acordarea celei de‑a doua şanse debitorilor de bună‑credinţă, acesta nu reprezintă un instrument suficient de armonizare a legilor Statelor Membre în materie de insolvenţă, ci continuă să fie doar un instrument de drept internaţional privat.
Dată fiind tema centrală a Congresului, şi anume „a doua şansă pentru debitorii viabili”, s‑au purtat discuţii privind impactul Brexit asupra procedurilor de restructurare, concluziile fiind în sensul că acest fenomen va constitui o provocare atât pentru părţile implicate în procedurile de insolvenţă desfăşurate exclusiv în Marea Britanie, cât şi pentru cele care prezintă elemente de extraneitate, în condiţiile în care acestea vor scăpa legislaţiei europene în materie. Cu toate acestea, chiar dacă directiva propusă de către Comisia Europeană nu se va aplica Marii Britanii, aceasta din urmă poate decide să adopte prevederi similare, în scopul de a răspunde corespunzător unor nevoi specifice mediului de afaceri actual.
România a fost reprezentată, de această dată, de un magistrat în calitate de lector, respectiv de domnul judecător Flavius Moţu, Preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, într‑un panel moderat de David Conaway – avocat din Statele Unite –, alături de Simeon Gilchrist din UK şi Guy Lofalk din Suedia.
Prezentarea a fost una interesantă şi interactivă, având ca subiect „Probleme de insolvenţă critice cu care se confruntă companiile ai căror clienţi/furnizori intră în insolvenţă”, fiind prezentat un ipotetic studiu de caz, al unei companii producătoare de doze de aluminiu pentru îmbutelierea băuturilor răcoritoare, ai cărei principali doi clienţi aveau deschise subsidiare în ţările de origine ale lectorilor din panel.
Rând pe rând, lectorii prezentau situaţia şi răspundeau problemelor ridicate de către moderator, în funcţie de legislaţia aplicabilă ţării de origine.
Cele mai importante subiecte abordate în cadrul acestui panel au fost legate de plata creanţelor curente, extinderea creditului furnizor şi calificarea acestuia ca creanţă curentă sau ca finanţare nouă în procedură, executorialitatea contractelor de vânzare sau remediile oferite de lege furnizorilor în caz de neplată.
Având perspectiva unei abordări comparative ale celor patru legislaţii pe situaţia de fapt şi de drept expusă, dar şi prezentarea legislaţiei româneşti aplicabile făcută de dl judecător Moţu, am putut observa, o dată în plus, că prevederile Codului Insolvenţei sunt aliniate cu legislaţia europeană, dar şi cea americană atât în materia procedurilor de prevenţie (i.e. mandatul ad‑hoc şi concordatul preventiv), cât şi în ceea ce priveşte perspectiva şi modul de aplicare a măsurilor de restructurare, în general.
O altă temă abordată în cadrul Congresului a constat în vânzarea „pre‑packed”, ce a fost analizată din aceeaşi perspectivă, a salvării acelor afaceri viabile, cărora se impune să le fie acordată a doua şansă. Vânzarea „pre‑packed”, sau „transferul de afacere”, a fost prezentată ca fiind o unealtă magică, utilizată cu succes în procesele de restructurare. Astfel, s‑a discutat despre faptul că acest tip de vânzare poate interveni atât într‑o procedură de prevenţie a insolvenţei, cât şi ulterior, într‑o procedură de reorganizare sau în cadrul unei proceduri de faliment, fiind prezentate studii de caz comparative, circumscrise unor legislaţii diferite, având toate un deznodământ pozitiv.
Totodată, Congresul Anual INSOL Europe de la Varşovia prezintă o importanţă deosebită pentru profesia de practician în insolvenţă din România, întrucât, cu această ocazie, Radu Lotrean, asociat fondator al CITR – Parte a CITR Group –, a fost numit Preşedinte al INSOL Europe, fiind primul român care va conduce această organizaţie şi primul preşedinte al INSOL Europe provenit din Europa Centrală şi de Est. Anterior, Radu a deţinut calitatea de vicepreşedinte al Organizaţiei, ce i‑a fost atribuită în anul 2015, cu ocazia Congresului Anual INSOL Europe ce a avut loc la Berlin.
Îi urăm mult succes în noua poziţie şi sperăm că un român aflat la conducerea celei mai importante asociaţii de profil din Europa va fi un motiv de mândrie pentru toţi colegii noştri.