CUVÂNTUL PREŞEDINTELUI
Dragi colegi,
Se pare că anul 2021 este un an pentru claritate.
Avem, în cele ce urmează, un număr special al Revistei Phoenix, bazat pe modificări ce vor fi aduse legislației insolvenței. România va transpune Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, printr-un proiect la care au lucrat mulți specialiști de elită în insolvență. Au fost, de asemenea, aduse în discuție mai multe amendamente, de către o echipă mixtă INPPI/UNPIR, dar și de reputați experți independenți.
Majoritatea materialelor care se regăsesc în aceste pagini este înrădăcinată în Conferința Națională de Insolvență 2021, organizată în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii (INM). Am putut să structurăm evenimentul într-un format hibrid, cu prezență în sală și transmisiune online. Aici au avut loc discuții foarte interesante privind modificarea legislației insolvenței, iar prezentările au adus multă claritate pe acest subiect.
Tema este de interes major, atât pentru practicienii în insolvență, cât și pentru ceilalți participanți implicați în procedurile de insolvență, debitori, creditori sau autorități. Au venit la eveniment și au vorbit în deschidere reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai ONRC și ai Camerei Deputaților. Avem, deci, un dialog constructiv și consecvent cu decidenții în această chestiune și suntem optimiști că proiectul va avea rezultate foarte bune.
Și pe alte paliere ale activității noastre, claritatea începe să fie din nou posibilă. Odată cu relaxarea măsurilor de siguranță sanitară, avem mai mult spațiu de mișcare și putem să acționăm din nou așa cum trebuie. Am început să organizăm întâlniri cu membrii în format fizic, respectând toate normele de siguranță sanitară. Au fost organizate adunări generale ale filialelor, cu flux de persoane și vot în urne. Bineînțeles, toate aceste adunări generale și alegeri duc spre evenimentul UNPIR al anului, Congresul, pe care îl vom organiza la finalul lunii septembrie.
Faptul că putem, în sfârșit, să organizăm Congresul UNPIR este un lucru foarte bun. El semnalează revenirea la o oarecare normalitate. Anul trecut, într-o perioadă cu foarte multe ambiguități, nu am putut să organizăm aceste întruniri așa cum am fi vrut și a trebuit să ne adaptăm în loc să evoluăm. Azi avem mai multă claritate.
Alte lecții învățate anul trecut ne ajută să organizăm și anul acesta examenele profesiei în condiții optime. Septembrie va fi o lună de foc, pentru că alături de Congres și Adunarea Reprezentanților Permanenți vom ține cele trei examene ale profesiei: definitivatul, examenul de acces în profesie și examenul pentru lista administratorilor de insolvență a persoanei fizice. Pentru stagiari, în anticiparea examenului de definitivat, am organizat la începutul lunii iulie săptămâna cursului centralizat de pregătire profesională, în format complet online.
Tot în format complet online organizăm sau acredităm evenimente și seminare cu specific tehnic. Am diversificat subiectele și evenimentele din care se pot obține puncte de pregătire profesională, astfel că practicienii în insolvență au la dispoziție o gamă mult mai mare de variante pentru a-și îndeplini obligația de pregătire profesională continuă.
Ediția actuală
În acest număr al revistei avem, așa cum scriam la începutul acestui text, materiale care provin din Conferința Națională de Insolvență 2021. Despre implementarea Directivei (UE) 2019/1023 în legislația locală au scris prof. univ. dr. Augustin Fuerea și av. dr. Andreea Deli, jud. Flavius-Iancu Moțu, av. Geanina Oancea, jud. dr. Mihaela Sărăcuț și jud. dr. Marcela Comșa.
O privire de ansamblu ne este furnizată de „completul” prof. univ. dr. Augustin Fuerea și av. dr. Andreea Deli, printr-un material care se referă la „repetiția unor compromisuri acceptate” în implementarea Directivei. Jud. Flavius-Iancu Moțu privește implementarea acestei Directive din perspectiva concordatului preventiv.
Av. Geanina Oancea face o comparație între concordat preventiv și acord de restructurare, ca instrumente de redresare a unei societăți, în timp ce jud. Mihaela Sărăcuț analizează modul în care s-ar face contestații în acordul de restructurare.
Jud. dr. Marcela Comșa ne oferă un studiu de caz privind deschiderea procedurii falimentului, inclusiv o parte teoretică în care sunt propunerile de modificare a legii pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1023. Studiul de caz, în sine, analizează o hotărâre judecătorească recentă prin care judecătorul-sindic a decis deschiderea unei proceduri de faliment.
Dr. Claudia Antoanela Susanu analizează adunările de creditori, ca participant cu rol complex în procedura insolvenței, cu accent pe delimitările teoretice și aspectele practice ale acestei proceduri.
Colega noastră Andreea-Maria Maxim, practician în insolvență, scrie despre dreptul muncii la răscruce cu insolvența, acolo unde practicianul se întâlnește cu încetările de contracte de muncă, eliberarea de adeverințe și corespondența cu Revisal. Tot Andreea scrie, într-un al doilea material, despre obiecțiunile împotriva raportului de evaluare în cadrul procedurii de insolvență.
Apariții editoriale
Nu închei fără să vă atrag atenția asupra a două apariții editoriale legate de domeniul insolvenței, cărți apărute la Editura Universul Juridic în martie anul acesta. Este vorba de „Efectele insolvenței asupra mediului economic și social din România în contextul globalizării” (Diana Maria Ilie) și „Codul insolvenței. Legea insolvenței nr. 85/2014 și Legea insolvenței persoanelor fizice nr. 151/2015: martie 2021. Ediție tipărită pe hârtie albă”.
Și nu uitați că anul trecut au apărut și volumele „Contestațiile în procedura insolvenței” (Florin Ludușan, Mihăiță-Adrian Pui, Raluca Hațegan-Rozsnyai, Robert Ardelean, Simida Bulboacă) și „Înscrierea creanțelor în tabelul creditorilor. Considerații teoretice și practice” (Marcela Comșa).
Lectură plăcută!